Incepand cu Ignatul si pana pe 7 ianuarie uratorii, flacaii din satele romanesti, umbla cu jocul caprei. In cadrul sarbatorilor...

Incepand cu Ignatul si pana pe 7 ianuarie uratorii, flacaii din satele romanesti, umbla cu jocul caprei. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor si succesul recoltelor.
Jocul caprei a fost generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si era considerat un joc pagan, unii oameni refuzand sa-l primeasca pe la casele lor.
Capul caprei e sculptat in lemn, maxilarul inferior fiind mobil pentru a clampani in timpul dansului - manevrat de un urator care se afla ascuns sub imbracamintea multicolora ce reprezinta corpul caprei. Capul caprei e impodobit cu panglici rosii. Capra e uneori insotita de alte 3 personaje mascate: ciobanul, mosul si baba. Personajele rostesc strigaturi si in timpul jocului sunt evidentiate faze din viata acestui animal - capra care urca in copac, care se imbolnaveste si moare, moment in care ciobanul poarta un dialog cu animalul. Invierea caprei se produce spre bucuria asistentei.