Mi-am pus torpedou la viata

Mi-am pus torpedeu la viata,
Zilnic am dureri de fiere,
Tot invat, dar am o fata
Ce m-obliga la tacere!

Surghiunit intr-ale sti'ntei,
Mare fante, prin Ardeal,
Orice drum ce am in fata
Tre’ sa-nceapa cu un deal.

Satul de promiscuitate,
Livid, fara perspective,
M-ascund in intimitate
Si ma scald in adjective!

Capricios in poezie,
Fortez nota-n epigrame,
Risc sa fac apoplexie
Daca nu ma dau la dame.

Sunt rebel, asa mi-e felul
Cateodata par cam trist,
Am OK si cerebelul,
Niciodat’ pupincurist.

Cantam folk in tinerete
Si iubeam, a mea chitara,
Azi ingadui cu blandete:
- "Ce talent?... un pierde vara."

Viata nu mi-a fost usoara,
Mi-am muscat buza, cu dintii,
M-am trezit mai mult p-afara
De cand mi-au murit parintii.

Jalea mi-a fost prima muza,
Iara viata mea confuza
M-a tinut, tot la peluza...
N-am facut din asta scuza.

Fire vesela, optimista
Recunosc, la suprafata,
Imi pansam inima trista
Cautam dram de speranta.

asta sunt, nu am ce face
Pitic, mancator de zeama,
De va scriu ce nu va place,
Nu ma prea bagati in seama.

Asai-omul, cateodata,
Vrea sa fie cunoscut.
Uneori, asa se poarta,
Parc-ar fi primul nascut.

Daca m-o tinea talentul,
Va jur, pe a mea chelie!
Va veni evenimentul
S-o punem de-o sindrofie.

Ne-adunam, intr-o fratie
Vom musca cu totii marul!
Recunoastem, la betie
Omul spune adevarul.

Vom lasa si-a noastre fumuri
De esti mic, de esti inalt,
Niciunul, cum scrie-n carte,
Nu-i mai bun ca celalalt.

Costa Gelu Adamut.