Doamne, daca pot alege
Ce iubesc, ce
vreau mai mult,
Lasa-mi prietenii in
viata,
Caci prin ei te-am cunoscut.
Ia-mi islazul, ia-mi gradina,
Ia-mi castigul, ia-mi si-o casa,
Ia-mi si haina si masina,
Insa
prietenii, mi-i lasa!
Doamne,
de nu-ti cer prea mult,
Ia-mi si
cartile de vrei,
Ale Tale Doamne,
sunt,
Dar mai lasa-ma cu ei!
Far' avere, pot trai,
Fara
carte, ma impac,
Dar cand vreau iar
a iubi,
Fara prieteni, ce ma fac?
Doamne, nu-mi da amagire,
Mai ingaduie un pic,
Fara
prieteni si iubire
Nu sunt om, ci
sunt nimic!
Doamne, de nu-ti
cer prea mult,
Si m-asculti ca
altadata,
De-om pleca, cum tu ai
vrut,
Sa ne iei pe toti deodata!
Unor diletanti (Epigrama). Satul sunt de minciuni, de diletanti ce-ngana, Ce hotarasc sa plece, uitand limba romana. Un dor, as vrea sa–i sece, cand mintea lor e dusa, Sa–i napadeasca dorul, putin, in [...]
articol precedent Petrecerea. Ii spune Ion lui Gheo, de-acasa cand plecara: - N-ai vrea sa facem, mai Gheo, si un bairam, diseara? Tu, Gheo, te ocupa, si n-o sa-ti fie greu, Sa fie bautura, si cu femei vin eu! [...]
articol urmator