Fiind baiet paduri cutreieram

Fiind baiet paduri cutreieram
Si ma culcam ades langa izvor,
Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa suna-ncetisor:
Un freamat lin trecea din ram in ram
Si un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopti intregi am mas,
Bland inganat de-al valurilor glas.

Rasare luna,-mi bate drept in fata:
Un rai din basme vad printre pleoape,
Pe campi un val de argintie ceata,
Sclipiri pe cer, vapaie peste ape,
Un bucium canta tainic cu dulceata,
Sunand din ce in ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Parea c-aud venind in cete cerbii.

Alaturi teiul vechi mi se deschide:
Din el iesi o tanara craiasa,
Pluteau in lacrimi ochii-i plini de vise,
Cu fruntea ei intr-o marama deasa,
Cu ochii mari, cu gura-abia inchisa;
Ca-n somn incet-incet pe frunze pasa,
Calcand pe varful micului picior,
Veni alaturi, ma privi cu dor.

Si ah, era atata de frumoasa,
Cum numa-n vis o data-n viata ta
Un inger bland cu fata radioasa,
Venind din cer se poate arata;
Iar paru-i blond si moale ca matasa
Grumazul alb si umerii-i vadea.
Prin hainele de tort subtire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.

*

Scrisa in 1878, dar publicata postum, poezia "Fiind baiet paduri cutreieram" surprinde un episod din perioada adolescentei eului poetic.

Discursul la persoana I, marca a subiectivitatii, este construit cu verbe la timpuri trecute, semn al unor intamplari terminate. Tineretea este o varsta magica, identificata, (ca si copilaria) cu varsta mitica a umanitatii, in care ruptura dintre om si univers nu s-a produs.

Astfel eul poetic se identifica cu spiritul padurii: "Fiind baiet paduri cutreieram / Si ma culcam ades langa izvor, / Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam, / S-aud cum apa suna-ncetisor: / Un freamat lin trecea din ram in ram / Si un miros venea adormitor. / Astfel ades eu nopti intregi am mas, / Bland inganat de-al valurilor glas".

Tabloul vizual si auditiv este realizat printr-o acumulare a detaliilor care accentueaza lentoarea miscarilor.

Intr-o natura paradisiaca, lipsit de griji, ocrotit de luna, divinitate astrala nocturna, adolescentul se lasa cuprins de magia cantecului padurii si intra in lumea visului si a basmului: "Rasare luna-mi bate drept in fata: / Un roi din basme vad printre pleoape, / Pe campi un val, de argintie ceata, / Sclipiri pe cer, vapaie peste ape, / Un bucium canta tainic cu dulceata / Sunand din ce in ce tot mai aproape... / Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii / Parea c-aud venind in cete cerbii".

In felul acesta evenimentele poetice se preschimba intr-o poveste, tipic romantica, in care timpul real isi pierde taria, facand loc fantasticului. Din tei iese o nimfa a padurii, o faptura de vraja al carei portret este surprins cu o acuratete halucinanta: "Alaturi teiul vechi mi se deschise: / Din el iesi o tanara craiasa, / Pluteau in lacrimi ochii-i plini de vise, / Cu fruntea ei intr-o marama deasa, / Cu ochii mari, cu gura-abia inchisa; / Ca-n somn incet-incet pe frunze pasa / Calcand pe varful micului picior, / Veni alaturi, ma privi cu dor".

Frumusetea zanei este una tipica femeii eminesciene, fiind realizata printr-o condensare de epitete si comparatii: "ochii mari", "micul picior", "paru-i blond si moale ca matasa", "grumaz alb", "trupul ei cel alb".

In ultima strofa, cititorul atent poate sesiza faptul ca eul poetic insista asupra unicitatii experientei si asupra timpului evenimentului: "Si ah, era atata de frumoasa / Cum numa-n vis o data-n viata ta / Un inger bland cu fata radioasa / Venind din cer se poate arata; / Iar paru-i blond si moale ca matasa / Grumazul alb si umerii-i vadea. / Prin hainele de tort subtire, fin, / Se vede trupul ei cel alb deplin".

Interjectia "ah" marcheaza regretul dupa o astfel de lume, dar, mai ales, este constientizat momentul de ruptura, deoarece padurea, nimfa, varsta minunata a adolescentei, toate apartin unui trecut unic, fascinant, care poate reinvia numai prin poezie.

Tema:

1)Comparati intr-un comentariu imaginea padurii din poeziile "O, ramai..." si "Fiind baiet paduri cutreieram".

2) Comentati stilistic portretul fizic al nimfei padurii.

*

Autor, Asistent universitar Andreea Petre Patrascu (A. P. P.)

Bibliografie:

Negoitescu, Ion - Poezia lui Eminescu, E.P.L., Bucuresti, 1964;
Perpessicius - Eminesciana, Ed. Minerva, Bucuresti, 1971;
Streinu, Vladimir - Eminescu, Arghezi, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1976.

*

Florin Sindrilaru, Gheorghe Craciun, Ramona Lapovita Jugureanu (coordonatori) "Mari teme literare: dictionar-antologie de texte pentru clasa a IX-a", Colectia Dictionarele Paralela 45, Seria Lyceum, 2003

Editura
Paralela 45