De ziua ta femeie, de esti mama sau
fiica,
Ori metamorfozata in soacra
mare, mica,
Doresc la fiecare un cer
fara de nori,
Langa acela care
v-aduce astazi flori,
Si multi
ani, fericire, caci fara voi n-am sti
Ce-i patima-n iubire, sau ce-i a
patimi,
Ce simte un barbat,
calcandu-i neuronii
In fiecare zi,
mai des ca pantalonii,
Cum
flacara-i dogoare, si cat de exaltata
E inima ce-i sare cand soacra se
arata,
Si sangele-i cum fierbe, si
tot e numai ape
De-a voastra gura
dulce cand cauta sa scape;
Ca,
cine-n lume oare, cand nu face prezenta,
Il cata-n disperare la morga sau
urgenta (?!)
Ca-n zori, fara de
ghete, palton sau fara basca,
S-apara cu buchete de Panciu sau
Feteasca (!)
Si cin' l-ar mai
pazi, de n-ati fi voi de straja,
Sa
cada,-n noapte, zi, la altele in mreaja,
Sau cin' l-ar imbraca, frumos, la
patru ace,
Cand el e programat doar
ca sa se dezbrace (?!)
Caci
de-aia lui, saracul, scurtat si de o
coasta,
I-a dat Domnul, cu sacul,
noroc de o nevasta
Facuta sa apara,
in prag, de soare plina,
Chiar si
cand ploua-afara, in ziua de chenzina,
Iar seara, la culcare, ca-n
clipa cea dintai,
Sa-l scoata,
iubitoare, un ceas de sub calcai,
Si-n gingase cuvinte, in toi cand e
amorul,
Sa dea, i-aduce-aminte, in
zori cu-aspiratorul,
Prin
piata-apoi o tura, ca lista-i pe hartie,
Si-n drum, pe scurtatura, si pe la
florarie...
Da' nu cumva sa uite, sa
ia niste Cotnar'
Caci astazi, cu
baietii, sa-nchine un pahar,
Fi'nd ziua cand femeia, cat viata e
de grea,
I-aduce lui aminte, ca
are-o zi si ea,
Caci altfel, el
confuz, nici eu nu-s' ce sa spui (!?)
Ar crede, cum se vede, ca toate-s
ale lui!
Valeriu Cercel
Comentariu articol: ionut - 6 Mar 2013