Un ziarist, in vizita la stana,
Interesat de pretul mic la lana,
Se lamenteaza, ca-n al sau oras,
N-a mai vazut ciobani, sa vanda cas.
Si iata un cioban pe deal,
Cu oi o suta, si-un magar,
Iar
ziaristul nost, cu mana-i face
Si il
intreaba: - Ce faci, bace?
-
Uite, aice cu turma... nu fac rau...
- Pot sa-i vorbesc putin cainelui
tau?
- Cainele nu vorbeste! Ce-ti
veni?
- Da-mi un minut si iti voi
dovedi.
Ziaristul se-apleaca la
caine in obor:
- Ziua buna! Ce mai
faci, Azor?
- Multam, fain. O duc
ca niciodata.
Ciobanul ramane cu
gura cascata...
- Ce zici,
ciobanul te-ngrijeste bine?
- Nu ma
plang. Ciuberele-s pline,
Imi da
mincare buna, nu ma bate
Si uneori
ma mangaie pe spate.
Din cand
in cand, ne mai jucam.
Dar
niciodata coltii n-aratam.
Ciobanul
in boata, sta..., stupefiat.
Nu
vrea sa creada, ca-i adevarat!
- Bace! Pot sa vorbesc cu magarul
tau?
- Magarul nu vorbeste... No,
haide, zau...
Ziaristul se apropie
de magar:
- Ce mai faci,
urechiatule? Mai poti macar?
-
Nu ma plang. Ma misc, din loc in loc.
Ciobanul, aproape c-a avut un soc
- Stapinul este omenos cu tine?
- Da. Imi da fan, si apa, este bine!
Iar daca e vreme rea, ma baga-n
sura...
Si-mi da si boabe, ca sa
bag in gura!
Ciobanul, inlemnit,
cade pe spate.
- Bace! cu mioara
asta, sa vorbesc, se poate?
Bietul cioban, mai rosu decat macul,
Simte ca-i prins si ca a dat de
lacu':
- Apai mioara asta,
s-a-nteles cu capra
Si minte
bagaboanda, de ingheata apa!
06.nov.2009