Un tip ce zbura-n balon,
Admirand
paduri alpine,
Survola pe-o adiere,
Dealurile verzi si line.
Fu
cuprins de incantare
Si de peisaj
uimit...
Insa, simte asa, deodata,
Cum ca s-ar fi ratacit.
Si
cuprins de indoliala,
Peste-o
pajiste coboara,
Manuind abil
balonul,
Informatii ca sa ceara.
Observand in departare
Asa,
ca o mogaldeata,
Un om, ca o
aratare,
Fu cuprins, deci, de
speranta.
Se apropie agale,
Si cu glasul ragusit,
Incepu, cu
apasare,
Ca tot omul ratacit:
- Nu te supara, amice,
Cu frica
de Dumnezeu,
Sunt putin intarziat
Si vreau ajutorul tau.
Ma
asteapta un bun prieten
Si, ca
parolist ce sunt,
Cu a mea
intarziere
Nu–mi pot tine al
meu cuvant.
Poti sa-mi spui,
deci, dumneata,
Locu-acesta unde
stam,
Pentru a ma corecta,
Ce
coordonate-i dam?
C-o privire
neclintita
Si c-o aura fireasca,
Omul intalnit in cale
I-a
raspuns far sa clipeasca:
- Te
indrepti intr-o zona vestica
Singur
conducand, la bord,
63 latitudine
estica,
41 longitudine nord.
Pilotu-nmarmurit,
Cu mainile-n
echer:
- Aha, deci. M-am lamurit
Dumneata esti inginer.
- Ai
dreptate - zise tipul,
Serios, ca
la-nceput -
Dar te rog, de vrei,
a-mi spune
Dupa ce m-ai cunoscut?
- Simplu. aste date,
Desi
tehnice si-exacte,
Mie nu-mi sunt de
folos,
Nici macar pe jumatate.
Si aceste informatii,
Sunt
reale, negresit,
Dar nu imi rezolvi
problema
Si-s la fel de ratacit.
- Asta e, tu esti manager!
Si chiar mare, tre’ sa fii...
- Da si aicea ai dreptate,
Dar
sa-mi spui: De unde stii?
-
Simplu. Ca nu stii unde te afli
Nici
macar in ce directie.
Ai facut o
promisiune
Ce nu o respecti, ci-o
dai la sectie,
La un inginer ca
mine.
Fiind in rahat, sigur din vina
ta,
Esti tot in rahat, intrat mai
bine,
... Numai ca acum, din vina
mea!
15 septembrie 2009