Mi-am pus torpedeu la viata,
Zilnic
am dureri de fiere,
Tot invat, dar
am o fata
Ce m-obliga la tacere!
Surghiunit intr-ale sti'ntei,
Mare fante, prin Ardeal,
Orice
drum ce am in fata
Tre’
sa-nceapa cu un deal.
Satul de
promiscuitate,
Livid, fara
perspective,
M-ascund in intimitate
Si ma scald in adjective!
Capricios in poezie,
Fortez
nota-n epigrame,
Risc sa fac
apoplexie
Daca nu ma dau la dame.
Sunt rebel, asa mi-e felul
Cateodata par cam trist,
Am OK
si cerebelul,
Niciodat’
pupincurist.
Cantam folk in
tinerete
Si iubeam, a mea chitara,
Azi ingadui cu blandete:
- "Ce
talent?... un pierde vara."
Viata nu mi-a fost usoara,
Mi-am
muscat buza, cu dintii,
M-am trezit
mai mult p-afara
De cand mi-au murit
parintii.
Jalea mi-a fost prima
muza,
Iara viata mea confuza
M-a
tinut, tot la peluza...
N-am facut
din asta scuza.
Fire vesela,
optimista
Recunosc, la suprafata,
Imi pansam inima trista
Cautam
dram de speranta.
asta sunt, nu
am ce face
Pitic, mancator de zeama,
De va scriu ce nu va place,
Nu
ma prea bagati in seama.
Asai-omul, cateodata,
Vrea sa
fie cunoscut.
Uneori, asa se poarta,
Parc-ar fi primul nascut.
Daca m-o tinea talentul,
Va jur,
pe a mea chelie!
Va veni evenimentul
S-o punem de-o sindrofie.
Ne-adunam, intr-o fratie
Vom
musca cu totii marul!
Recunoastem,
la betie
Omul spune adevarul.
Vom lasa si-a noastre fumuri
De
esti mic, de esti inalt,
Niciunul,
cum scrie-n carte,
Nu-i mai bun ca
celalalt.
Costa Gelu Adamut.