proza [ ]
- - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - -
Elena Stan
Ca orice persoana care
se respecta, Emilia a venit dintr-un
sat, de la Targu-Jiu, sa bata la portile
afirmarii, in Bucuresti. Era o fata mult
prea cuminte pentru Capitala. A plecat
din sat cand erau castanii infloriti,
iar caprele juleau duzii.
Emilia a
facut o alegere geniala, nu putea sa
gaseasca o facultate mai usoara, a ales
medicina! Au trecut sase ani de studiu,
lipsiti de grija zilei de maine, ca doar
era caminista, avea cazarea asigurata!
Anii trec. Zboara suav clipele
inocente ale tineretii. Emilia a devenit
rezidenta la pediatrie. Vine o tiganca
nebuna, intr-o seara, la miezul noptii,
cu un copil de tata in brate si i se
adreseaza respectuos:
- Dormeai, fa?
Ai fata umflata de somn!
Daca esti
doctor, esti respectat! A stat si s-a
gandit bine: "Nu mai suport sa vina toti
peste mine si sa mi se adreseze asa de
frumos! Dau din nou examenul de
rezidentiat si aleg recuperare!"
Zis
si facut. Dar apare o problema si mai
spinoasa: cazarea!
Mai intai a stat
cu chirie la o baba nebuna si surda,
care vorbea intruna:
- Unde mi-ai
pus aparatul auditiv? Doar noi doua
suntem in casa asta! L-ai luat sa-l
vinzi, nu? Iei o gramada de bani pe el,
dar n-ai sa te bucuri de ei, iti spun
eu! Te-am primit in casa, am avut
incredere in tine si uite ce mi-ai
facut!
S-a invatat sa taca Emilia
pentru a avea un acoperis deasupra
capului! Aparatul auditiv era sub geam,
batrana scuturase cuvertura si a zburat
si el pe fereastra. Fata a crezut ca
daca i-l inapoiaza isi recupereaza
respectul gazdei. As! De unde?
-
Te-a mustrat constiinta si mi l-ai adus
inapoi? Imi faci vraji, iar eu simt, sa
stii! Ma mananca pielea si am o
neliniste in tot corpul! De ce ai cojit
cu cutitul vopseaua de pe geamul de la
bucatarie? Cu ce substanta ai facut
petele acelea maronii pe capacul valizei
pe care o am de 20 de ani?
Tace
Emilia. Stiti..., sa ai un acoperis
deasupra capului, lasi totul de la tine!
Dar cand se intoarce intr-o seara,
tarziu de la spital, dusumeaua din
camera ei era data cu gaz.
- Ce te
uiti asa? Am dezinfectat, draga!
Emilia s-a gandit ca n-are sens
sa-si afecteze ochii si caile
respiratorii, pe langa sistemul nervos
si s-a mutat!
A nimerit bine! Da 150
de euro pe luna, dar sta linistita
intr-o cocina! Isi odihneste oasele pe o
dormeza seculara, cu arcurile rupte, in
pereti sunt gauri imense si se vede
tencuiala!
Cand sa se impace cu noua
ei soarta, o suna proprietarul:
- Te
tin mai mult din mila, ca esti saraca!
Fac un act de binefacere cu tine,
fetito, si cred ca ma apreciezi! Sa imi
dai 150 de euro garantie, neaparat!
Dormeza aceasta o am de la mama, saraca!
Este o amintire sentimentala! Sa nu
indraznesti sa...
Buzunarele
rezidentilor sunt aproape goale, iar cei
care ii primesc in gazda, le gauresc
fara mila! Asa ii trebuie, Emiliei! In
loc sa se distreze, a pierdut vremea cu
invatatul!
Intr-o zi caniculara de
iulie, Emilia si-a adunat toata
stransura ei si a pus-o in pungi mari si
negre din plastic, cum vedeti pe langa
tomberoane! O simpatizez mult si ea
stie. Mi-a promis un pachet de cafea! Am
facut un pact de la inceput, toata
cafeaua pe care o va primi, va ajunge in
posesia mea! Dar nu pentru asta m-am dus
s-o ajut! Am vrut sa ma documentez
pentru aceste randuri si sa incerc sa
simt ce traieste un doctor care este
blestemat sa-si care bagajele, prin
toate zonele Bucurestiului!
- Nu mai
gasesc cafeaua printre lucruri acum!
mi-a spus cu amaraciune.
Corect ar
fi fost sa spuna:
- Nu-mi mai
gasesc locul si norocul in propria tara!
Noua gazda pare draguta, pana la
proba contrarie, dar are si ea o
nedumerire:
- Ai asa de multe
bagaje, draga! Am crezut ca vii la mine
cu o sacosica!
M-am rugat sa nu
piarda respectul fata de chiriasa ei,
vazand frigiderul si cele zece plase
indesate, din care doua cu borcane
goale!
Ma simt vinovata fata de
Emilia! Am incalcat rugamintea ei
fierbinte:
- Sa nu scrii despre
mine, niciodata! Nu vreau sa stie lumea
ca sunt vesnic nemultumita si ca nu am
deloc incredere in mine!
...Chirias fara noroc, cu bagajele
prin Bucuresti!