Scris de mama mea inainte de a se
imbolnavi grav.
Traia odata,
'ntr-o casuta
O mama cu baiatul sau,
Se bucura, biata maicuta
Si-i
multumea lui Dumnezeu.
Fiind ea
credincioasa,
Spunea baiatului,
mereu:
- Sa-i dai, lui Iisus, jertfa
sfanta,
De patima si chinul sau.
Atat era, de fericita,
Mamica lui, cand il vedea
Ca-n
fiecare zi, baiatul,
Canta mereu si
se ruga.
Dar el, se facu mare
Si-i spuse mamei cu dispret:
-
M-am plictisit, un pic; in lume
Sunt
tanar, vreau sa ma distrez!
Iar
mama lui, se tot ruga intr-una
Si zi
si noapte, se ruga
Si-avea
incredere, sarmana
Ca Domnul, o va
ajuta!
Dar in zadar plangea, o,
biata mama,
In zadar, ea il ruga
frumos,
Ca sa ramina, langa Domnul
Si sa-i ramana credincios.
Si intr-o zi, fiind ea cam bolnava,
Zacea in pat si se ruga
Sa nu
mai plece-n asta seara
Si sa vegheze
langa ea.
Insa baiatul ei, o
lasa,
Iar mamica lui, il parasi...
Ii zice: - Sarut mana, mama!
Dar
mama lui, nu-i mai putea vorbi.
Se-apropie, usor de pat
Si o
priveste mai atent
Si iata, ca pe
pieptul mamei
Gaseste scris, un mic
bilet.
El ia biletul, cu
sfiala
Citeste, ce e scris in el...
- Sarmane fiu!, eu plec la Tatal,
Insa doresc, sa ne vedem, in Cer.
Si-a zis atunci: - Maicuta
scumpa!
Eu am fost, vai, un copil
rau!
Caci, nici in ultima secunda
Nu am vegheat, la patul tau.
Din clipa asta, mama scumpa!
Voi
sluji, Domnului Iisus
Si sigur,
ne-om vedea, odata,
Acolo-n Patria
de Sus!
Geoagiu 11.02.1997