La un examen din al doilea an de studii
al universitatii noastre de medicina,
unul dintre profesori ne facu tuturor o
supriza, atunci cand ne inmana
subiectele.
Ca intotdeauna, eu
le-am citit repede pe toate, dar cand am
ajuns la ultimul, am ramas derutat:
"Numele femeii de serviciu care face
curat in universitate?"
In mod
sigur, mi-am zis, o fi vreo gluma a
profesorului. O vazusem de multe ori pe
femeia de serviciu. Era inalta, cu parul
carunt, si sa fi tot avut in jur de
cincizeci de ani. Dar, cum era sa-i stiu
numele?
La sfarsitul
examenului, am prezentat foaia de examen
profesorului, fara sa fi raspuns insa la
ultima intrebare, atat de neasteptata.
Inainte sa se fi terminat
examenul, unul dintre colegii mei il
intreba pe profesor daca ultimul subiect
conta la nota finala a examenului. "Fara
indoiala ca da", raspunse profesorul.
"De-a lungul carierelor voastre, veti
cunoaste o multime de persoane. Toate
sunt importante. Toate merita atentia si
ingrijirea voastra, chiar daca ele vi se
adreseaza doar cu un simplu «Buna
ziua»!"
Niciodata nu am
uitat acea lectie.
Si am mai
descoperit ca numele ei era Maria.