Subsemnatul, va aduc la cunostinta
decizia irevocabila de a demisiona
oficial din functia de adult pe care o
detin acum abuziv.
Dupa o
analiza detaliata a situatiei, m-am
hotarat sa ma retrag si sa preiau
atributiile unui copil de sase ani, cu
toate drepturile si indatoririle pe care
le-am avut candva, dar la care am
renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata
pe strada unde locuiesc, atunci cand
trec oameni maturi si importanti spre
serviciu, si sa nu-mi pese de stresul
lor in lupta cu minutele si traficul
care ii asteapta.
Vreau sa fiu
mandru de trotineta mea cea rosie, fara
sa ma intereseze cat costa asigurarea pe
anul viitor.
Vreau sa cred
sincer ca bomboanele Tic-Tac sunt mai
bune decat banii, pentru ca le poti
manca.
Vreau sa stau intins la
umbra unui copac, cu un pahar de
limonada in mana si cu ochii la norii
pufosi care alearga pe cer,
intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu
fac la fel.
Vreau sa ma intorc
in trecut, la vremurile cand viata era
simpla. Atunci cand tot ce stiam se
rezuma la cele sapte culori, cinci
poezii, zece cifre si vocea mamei care
ma chema la masa cand nu imi era foame.
Vreau inapoi, atunci cand nu
imi pasa de cat de putine lucruri stiam,
pentru ca nici nu stiam cat de putine
stiam.
Vreau sa cred, ca
odinioara, ca totul pe lumea asta este
fie gratuit, fie se poate cumpara cu
pretul unei inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu
mai stiu cand m-am trezit mare. A fost
cu siguranta un abuz si imi cer iertare.
Am ajuns astfel sa aflu ceea ce
nu ar fi trebuit: razboaie si purificari
etnice, copii abuzati si copii murind de
foame, divorturi, droguri in licee,
prostitutie, justitie corupta,
politicieni de mahala, biserici de
homosexuali, frati invrajbiti fara bani,
ura, barfa.
Ce s-a intamplat cu
timpul cand aveam impresia ca moartea
este un concept de poveste, ca doar
imparatii batrani mor ca sa faca loc pe
tron printilor tineri, casatoriti cu
printese castigate in urma ultimei
zmeiade?
Unde sunt anii cand
mi se parea ca tot ce ti se putea
intampla mai rau in lume era sa nu fii
ales in echipa lui Menica repetentul,
atunci cand jucam fotbal in spatele
scolii?
Vreau sa ma reintorc la
vremea cand toti copiii citeau carti
folositoare, cand muzica era neotravita,
cand televiziunea era pentru stiri si
emisiuni de familie, fara sex explicit
si violenta implicita la fiecare zece
secunde.
Vreau desene animate
cu Donald Duck, peripetiile echipajului
"Speranta", navigand cu "Toate panzele
sus" si pe mama citindu-mi despre Iosif
si fratii sai.
Ce bine era cand
credeam, in naivitatea mea, ca toata
lumea din jur este fericita deoarece eu
eram fericit!
Promit solemn
ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile
de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile
catarandu-ma in copaci, calarind
bicicleta varului Cristi si citind
Robinson Crusoe, ascuns in coliba
injghebata din ramuri si frunze de fag,
in spatele gradinii.
Imi iau
angajamentul ca nu o sa imi pese de
ratele casei, de facturile de telefon,
curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si
Internet, asigurari pentru masini,
asigurari de sanatate, taxe anuale de
proprietate, credit-carduri, iarba
netaiata, computerul virusat si faptul
ca masina a inceput sa vrea la mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in
incurcatura atunci cand o sa fiu
intrebat: "Ce-o sa te faci cand o sa
cresti mare?", deoarece acum stiu: vreau
sa fiu COPIL.
Gata cu plecatul
la serviciu cand ar trebui sa dorm si
sa-l visez pe Florin Piersic - Arap Alb,
gata cu stirile despre teroristi, bombe
si caderi de avioane.
Gata cu
barfele anturajului, care nu-mi dau pace
nici la biserica, gata cu hernia de
disc, par grizonat, ochelari pierduti,
medicamente scumpe si dinti de portelan.
Gata, stop, cedez! Demisionez
din functia de ADULT. Vreau sa cred in
sinceritatea zambetelor, nobletea
vorbelor, o lume a cuvantului dat si
respectat, a dreptatii, a pacii, a
viselor implinite, a imaginatiei
innobilate, a ingerilor buni si a omului
dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.
Vreau sa am iarasi sase ani si
jumatate si sa stau in bratele Lui Isus.
Fiti voi mari si importanti, si
ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa
cresc MIC!