Un tanar novice ajunge la o manastire.
Sarcina pe care o primeste este aceea de
a-i ajuta pe alti preoti sa transcrie
vechile canoane si reguli ale Bisericii.
Tanarul novice observa ca
ceilalti preoti fac aceste transcrieri
plecand de la niste copii mai vechi si
nu de la manuscrisele originale.
Se duce la parintele abate si ii
explica acestuia ca daca in prima copie
s-a strecurat o greseala aceasta s-a
propagat in toate copiile urmatoare si
de la o generatie la alta.
Parintele abate ii raspunde:
-
De multe secole se procedeaza in acest
fel si facem copiile plecand de la copia
precedenta. Dar observatia ta este
corecta, fiule.
Ca urmare, in
dimineata urmatoare, parintele abate
coboara in adancurile pivnitelor
manastirii, intr-o caverna unde erau
pastrate cu sfintenie manuscrisele si
pergamentele originale. Acolo unde, de
secole, n-a mai pus nimeni piciorul,
unde nimeni n-a mai intrat sa deschida
cufarul in care sunt pastrate
pretioasele documente.
Astfel
se scurge dimineata, pe urma pranzul,
seara si chiar noaptea intreaga fara ca
parintele abate sa dea un semn de viata.
Alarmat, in cele din urma
tanarul novice coboara sa vada ce se
intampla. Il gaseste pe batranul abate
complet devastat, cu vesmintele smulse,
cu fruntea insangerata lovindu-se
intr-una cu capul de pereti.
Tanarul
se repede sa-l ia in brate si intreaba:
- Parinte abate, ce s-a intamplat?
- AAAAAAAAAAHHHHH!!! CARITATE!!!
CARITATE !!! Aici scrie ca trebuia sa
facem legamant de CARITATE, nu de
CASTITATE!!!!!!