A fost odata ca niciodata un deal, si pe
dealul acesta cresteau trei copaci
inalti. Cum e vorba de o poveste,
copacii aveau si ei visele lor, pe care
si le povesteau unul altuia. Primul a
spus:
- Eu vreau sa fiu transformat
in corabie, sa duc pe mare printii si
printesele lumii.
- Eu, a zis al
doilea copac, as vrea sa fiu transformat
intr-un sipet care sa tina comorile cele
mai mari ale lumii.
- Eu, zise
ultimul copac, vreau sa ajung cel mai
mare si mai falnic copac de pe dealul
asta si sa se uite cu respect spre mine
toti oamenii.
Intr-o zi au venit
acolo taietorii de lemne. Primul copac
jubila cand a fost taiat, caci se vedea
cea mai mare corabie construita
vreodata. Al doilea la fel, caci se
vedea o lada plina de aur curat. Al
treilea era ingrozit, dar a fost si el
taiat.
Primul copac a fost dus
intr-un sat de pescari si transformat in
cateva barci de pescuit. Al doilea, in
loc de lada cu comori, a fost facut
iesle pentru animale. Al treilea a fost
taiat in doua bucati si lasat intr-un
grajd, vreme de multi ani.
Visurile
copacilor pareau sa fi fost sfaramate.
Corabiile, comorile si semetia pareau
acum atat de departe. Dar...
Peste
ani, o femeie insarcinata nu a avut unde
sa nasca si a nascut in ieslea facuta
din trunchiul primului copac. Mai
tarziu, fiul ei a iesit pe mare intr-o
zi cu barcile facute din cel de-al
doilea copac si s-a facut furtuna mare.
El a spus furtunii sa stea si furtuna
L-a ascultat. Dupa o vreme, omul acela a
carat in spate lemnele facute din cel
de-al treilea copac si a fost rastignit
pe o cruce facuta din lemnul acestuia.
O iesle poate sa tina cea mai
mare comoara, o barca de pescuit poate
sa il transporte pe cel mai mare rege,
iar doua lemne pot fi copacul cel mai
inalt vazut vreodata.
Aveti
vise ce par a fi sfaramate? Vi se pare
ca sunteti intr-o situatie fara iesire?
Poate va mai ganditi.