Povestea oului

Oul are o valoare deosebita in alimentatia noastra. Intr-o zi, auzind expresiile - proverbe - "Invata oul pe gaina" si "Cine fura azi un ou, maine va fura un bou", mi-am dat seama ce rol important joaca oul in viata noastra. Este un model.

De Pasti n-am mancat niciun ou. Ouale inrosite din cos s-au suparat si s-au simtit nedreptatite, deoarece le-am acordat mai multa atentie celor incondeiate, puse intr-un cos separat, pentru decor.

Merg la bucatarie sa-mi fac o omleta. Azi ma ocup de proteinele necesare organismului. Deschid usa frigiderului. Intind mana spre raftul unde sunt asezate ouale.
Pe categorii: de rata si de gaina.
Le vad cum se retrag speriate.
- Hei, sunt stapana casei, deci si a frigiderului. Eu v-am cumparat, eu v-am asezat pe raft.
Un ou de rata, mai mare si mai tupeist iese din rand:
- Suntem suparate pe tine.
- De ce? Cum adica?
- Trebuia sa ne lasi la piata, sa fim puse la clocitoare, sa facem pui. Tu nu iti doresti sa devii mama, sa fii mandra de copiii tai?
- Off... ba da. Dar, voi aveti mai multe roluri. Unul dintre ele, sa ne hraniti pe noi. Daca va lasam acolo, oricum va cumpara altcineva. Sunteti vedete. Aveti loc special amenajat in frigidere. V-am oferit confort. V-am spalat, v-am rasfatat mangaindu-va... dar, acum mi-e foame. Nu am mai mancat demult un ou. Stiti ca imi place doar albusul si nu am vrut ca galbenusul sa se simta jignit. Chiar vreau sa mananc azi omleta. Va rog frumos. Cine se ofera?
Un ou, mic si pricajit, tremurand, se ofera voluntar, zicandu-mi:
- Eu vreau sa te hranesc. Te-am placut de la inceput. De fiecare data cand deschizi frigiderul, te privesc cu nesat. Esti tare draguta. Imi place zambetul tau. Cred ca m-am indragostit de tine. Stiu ca dragostea inseamna sacrificiu si vreau sa iti demonstrez iubirea ce ti-o port.

Il iau, ii sarut coaja... si renunt la omleta.