Se aud la Detunata, cum Humorul are
gura,
Babele, batu-le-ar Toaca,
trancanind pe aratura,
Cum se vaita
Moldoveanu si Neagoiu,-n defileu,
C-au uitat ce e Gaina, ori, ce-i
ala... Penteleu,
Ajungand ca
Piatra Arsa, far-un sfant in Caraiman,
Cu Feleacu’, ce e-n casa, al
mai mare bolovan,
Si-au strigat la
Porti de Fier, sa-i auda vreun Ceahlau,
De Macin, de trai mizer, si cat o
duc de Rarau,
Regretand ca,
la-nceput, nu i-au luat pe Fagaras
Sa-i arunce peste Prut, unde-au supt
din carandas,
Ori, sa-i stranga de
Gutai, in vreo grota La Zaplaz,
Si
sa puna Cheia-n cui, printre alea din
Bicaz,
De-au ajuns la Clabucet,
cu Parangu’ ce se usca,
Fi’n’ca Bùcura,
schelet, n-o scoti din Poiana Rusca,
Iara Ghitu si Ciomatu, pentru
ultimul coltuc,
Lotru, doar s-auda
satul, neavand nimic la Ciuc;
Numai Neamtu’, se spera, sa
ridice tarisoara,
Insa, din
Stancosi, cativa, ii ciordira
Scarisoara,
Si cum umbla
Sfinxu’, Tampa, cu Gurghiu’
la Bucegi,
Retezat, la culme,
Omul, greu e astazi sa-l mai dregi,
A taiat-o prin Curbura, Apusenii
l-au tentat,
Nu mai e Intorsatura,
injurand chiar raspicat:
Da-i in,
Pestera Muierii! de zmintiti si de
misei,
Vreau si io trai, ca boierii
! Pai... ce, Pirineii mei!
Valeriu Cercel
Comentariu articol: marius - 7 Oct 2010